Rutinele de acasă, mai importante pentru copilul tău decât opționalele

Înainte de a fi expuși unor activități variate, copiii au nevoie de fericire gratis, de structură – de acțiuni cotidiene simple, consecvente, preluate mimetic și cu bucurie.

Expunerea copiilor la activități variate poate fi benefică, însă excesul sau presiunea de a începe prea devreme pot fi dăunătoare. Mai ales când nu lasă loc pentru senzația îndestulătoare de acasă. Și pentru rolul educativ al familiei.

Piața opționalelor este abundentă, în continuă creștere și diversificare: artă, șah, aikido, tehnici de dezvoltare prin teatru, robotică, dans, soroban (aritmetică mentală cu abac), storytelling. O paletă largă și obositoare îl așteaptă pe copilul tău. Și nu costă puțin. Și, mai ales, nu e acasă.

Pentru ce optez, acasă, înainte să înscriu copilul la opționale? E copilul meu, e mic, eu sunt acasă cu el, am timp, înțeleg că, iată, viața de părinte îmi dă câteva opțiuni. Pentru ce optez?

Atunci când părinții își înscriu copiii la multiple opționale, uneori cu scopul de a le oferi un avantaj competitiv, există riscul de a supraîncărca, nu doar programul lor zilnic, ci și starea mentală și emoțională zilnică. Asta poate duce la stres și oboseală, diminuând, în cele din urmă, plăcerea și bucuria asociate învățării. Educația timpurie este și despre explorare, da. Cei mici explorează oricum tot, de cum deschid ochii dimineața.

Unde e graba? Nu știu. De opțiuni adevărate copiii au nevoie mai târziu, poate chiar undeva înainte de pubertate. Mai ales atunci tu, ca părinte, ai nevoie de ași în mânecă, iar ei de niște cantitate de activități interesante.

Desigur, există o piață și mai sofisticată – pentru cei tineri, trecuți de prima adolescență – cursuri de bijuterie, networking, jurnalism, istoria artei, educație financiară, fashion și chiar machiaj, gătit.

De ce au nevoie până atunci? Când sunt acasă, când sunt încă mici, când sunt copii. Au nevoie de acasă pur și simplu, de fericire gratis, de structură – de acțiuni cotidiene simple, consecvente, preluate mimetic și cu bucurie. Nu vorbesc de „potty training”, care e un standard de bază. (Știu că și făcutul nevoilor, la timp și la toaletă, a devenit o provocare – soluția e simplă, nu mai cumpărați scutece de unică folosință! Doar îndrăzniți!)

Dar așa cum baia de acasă e legată de opțiunile ei, fiecare aspect al acestui acasă oferă o gamă largă de variante: mai în joacă, mai în serios.

Opționalul de acasă. Am ținut morțiș să scriu despre asta, pentru că mă trimite fix la acele lucruri care nu sunt opționale. Rutinele. Acelea care normalizează și pun ștacheta mai sus. De fapt voi, părinții, o puneți mai sus. Aia e de făcut, dragii mei!

Vizualizați momentul în care copilul deschide ochii dimineața, zâmbește, salută, se ridică din pat și îl întinde, trage apa după ce folosește toaleta, se spală pe mâini, pune în chiuvetă vesela din care a mâncat micul dejun, folosind tacâmuri, mulțumește, se îmbracă, se pregătește, lasă ordine în urma lui, știe locul lucrurilor și are răbdare să pună cărțile înapoi pe raft și încălțămintea acolo unde trebuie.

Vizualizați faptul că face toate aceste lucruri în starea de bucurie cotidiană, de împlinire.

Zâmbiți! Vă iese? Atunci sunteți cu toate opționalele acasă. Atunci îl înscrieți la opționalele alea de sus, care costă bani și lărgesc perspectiva celor pregătiți pentru asta.

Poate după ce reușește să își lege șireturile. E mai important.

Copilăria înseamnă nu experiențe și diversitate fără limite („lasă să facă ce îi place…” sau … „privește, copile, orarul tău”) din afară. Înseamnă altceva, ceva dinăuntru.

Starea de bine în acțiune, starea de bine în familie, starea de bine în dezvoltare și achiziție normală de deprinderi.
Gratis de la părinți.

Nu vă pierdeți cu firea când ajungeți la concluzia „Trebuie să facă un sport!”. Ok, fără îndoială! Împreună cu voi, cel puțin la început. Opționalul numărul unu e familia.

Foto de AICI.

Publicat si pe www.punctuldefierbere.ro